Alba Iulia

/\  Aiud  Abrud  Alba Iulia  Blaj  Cugir  Sebeş

Alba Iulia din Judeţul Alba

Alba Iulia (maghiară: Gyulafehérvár, latină: Apulum, germană: Karlsburg, ) este reşedinţa şi cel mai mare oraş din judeţul Alba, Transilvania, România. Are în subordine administrativă localităţile Bărăbanţ, Miceşti, Oarda şi Pâclişa. Are o populaţie de 66.369 locuitori. Pentru mult timp, în Evul Mediu, s-a numit Bălgrad (Cetatea Albă).

Municipiul Alba Iulia este infraţit cu oraşul Székesfehérvár (Alba Regală) din Ungaria, precum şi cu oraşul Arnsberg din Germania.

Este reşedinţa judeţului Alba. În Alba Iulia îşi are sediul o Curte de Apel. Raza teritorială a acesteia se întinde asupra judeţelor Alba, Sibiu şi Hunedoara.

Municipiul Alba Iulia este situat într-o zona turistica atractiva pentru calatorul primit cu multa ospitalitate pe meleagurile sale.

Potentialul turistic al zonei îşi găseşte oglindirea într-o ampla constelatie de marturii ale unui trecut de milenii, exprimat în salba monumentelor istorice, de arhitectura si arta, în varietatea frumuseţilor naturale.

Teritoriul municipiului Alba a fost din timpuri stravechi o vatra de civilizaţie umana, unde tradiţiile si obiceiurile folclorice specifice românilor exercita o atractie deosebita pentru turistii din tara si de peste hotare.

Dacă aveţi vreo informaţie pentru noi despre Alba Iulia sau judeţul Alba, vă rugăm să ne spuneţi acum!

Cetatea Bastionara Alba Iulia

Cetatea bastionara din Alba Iulia a fost ridicata între anii 1714-1738, fiind considerata cea mai reprezentativa fortificatie bastionara de tip Vauban din tara noastra.

Planul cetatii a fost întocmit de arhitectul italian Giovanni Morando Visconti, sub conducerea generalului Stefan de Steinville, completata apoi de generalul Weiss.

Lucrarile propriu-zise la fortificatia de la Alba Iulia au început la 4 noiembrie 1715, când s-a pus piatra de temelie a bastionului Carol, dedicat împaratului, situat pe latura de nord a cetatii.

Prezentarea cetăţii

Fortificatia a fost denumita în proiectul lui Weiss "Fortificatia capitala de la Alba Iulia din Principatul Transilvaniei".

Între secolele XVIII-XIX cetate a îndeplinit rolul de centru militar al Transilvaniei si de depozit general pentru armament. Perimetrul zidurilor este de aproximativ 12 kilometri, acestea fiind ridicate cu ajutorul a 20000 de iobagi.

Cetatea este alcatuita din 7 bastioane (Eugeniu de Savoia, Sf.Stefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano, Sf. Elisabeta) configurându-i imaginea stelata caracteristica cetatilor de acest tip.

Cel mai mare dintre bastioane este cel al Trinitatii, care masoara 116 si 135 m si are plasat în centru un blazon încoronat cu câmpuri multiple si frunze de acant.

Zidurile cetatii sunt construite din caramida , piatra de cariera sau din ruinele cetatii romane, ele masurând la baza 3m, iar la vârf 1,20 m fiind sprijinite de contraforturi pentru a neutraliza înpingerile pamântului. Intrarea se face prin sase porti, decorate cu statui si reliefuri de catre o echipa de sculptori condusa de Johhan Konig.

Proiectarea si construirea cetatii a determinat si modificarea tramei stradale, astfel s-au construit cele sase porti, trei spre oras si alte trei spre câmpul de instructie din vest.

Cetatea este impresionanta atât prin elementele decorative, cât si prin frumusetea celor sase porti ale fortificatiei, care sunt unice în toata arhitectura militara europeana. Fara îndoiala, sursa de inspiratie pentru artisti a fost mitologia antica, decoratia fiind realizata de sculptori ca Johann Konig, Johann Vischer si Giuseppe Tencalla.

In totalitate cetatea se impune ca cel mai semnificativ ansamblu de plastica figurativa baroca din Transilvania. Intre zidurile ei s-au desfasurat evenimente de cea mai mare importanta pentru istoria poporului roman: epilogul rascoalei lui Horea si marea unire a Transilvaniei cu Romania la 1 Decembrie 1918.

Catedrala Reîntregirii

Catedrala ortodoxa, cunoscuta si sub numele de Catedrala Încoronarii, constituie expresia artistica a unitatii noastre nationale realizata prin actul din 1918.

Arhitectura sa, inspirata din biserica domneasca din Tirgoviste, se inscrie in curentul romantic initiat in arta romaneasca in ultimele decenii ale secolului trecut, ce si-a propus valorificarea creatiei artistice medievale de la sud de Carpati.

Constructie impunatoare, ridicata între 1921-1923, dupa planurile arhitectului D.Ghe. Stefanescu, sub conducerea inginerului T. Eremia, aici au fost încoronati suveranii României Mari la data de 15 octombrie 1922, catedrala purtand si numele de Catedrala Incoronarii.

Edificiul are forma de cruce greaca înscrisa, cu un pridvor deschis, în interior se patrunde printr-un pronaos dreptunghiular, cu trei unitati de boltire în segment de arc de cerc, un naos îngust si altar. Decoratia pictata în fresca este realizata în spiritul iconografiei traditionale de catre Constantin Petrescu.

De o parte si de alta a intrarii apar portretele suveranilor României Mari - regele Ferdinand I Întregitorul si cu sotia sa, Maria - subliniind cu aceasta semnificatia istorica a edificiului. Iconostasul, mobilierul, stranele au fost realizate din lemn de stejar, prezentând aceleasi motive decorative de inspiratie brâncoveneasca.

Ansamblul este dominat de un turn -clopotnita, înalt de 58 m, terminat în forma de cupola sprijinita pe coloane.

În prezent aici se afla sediul Arhiepiscopiei Ortodoxe din Alba Iulia.

Catedrala Romano-Catolică

Ridicata în secolul XIII, este cel mai valoros monument al arhitecturii medievale timpurii din Transilvania, îmbinând armonios elementele romanice cu cele gotice. Edificiul a fost conceput ca o basilica cu trei nave, transept cu trei abside semicirculare, turn peste careu si doua turnuri pe latura de vest, adaugându-se ulterior doua nave în zona transeptului.

Cea mai importanta constructie din epoca Renasterii timpurii din Transilvania este fara îndoiala capela "Lazo", aflata pe latura nordica a catedralei, în interiorul acesteia se afla o bolta cu nervuri gotice târzii, având cheia de bolta decorata cu blazoanele unor personalitati transilvanene.

În interiorul catedralei se afla sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, alaturi de cele ale fratelui sau Johannes Miles, a fiului sau mai mare Ladislau (situate în nava laterala sudica) si cele ale reginei Isabella si a fiului sau Ioan Sigismund (situate în nava laterala opusa).

Clădiri şi locuri istorice

Palatul Apor

Palatul se afla în apropierea Bibliotecii Bathyaneum si a apartinut contelui Apor, si a fost ridicat în a doua jumatate a secolului al XVII-lea. La începutul secolului al XVIII-lea ti-a avut aici resedinta contele de Steinville, comandantul trupelor austriece, tot acum cladirii fiindu-I aduse adaugiri, excelente portaluri înterioare decorate în stil baroc.

Spuneţi-ne câteva lucruri de făcut! Vă mulţumim!

Palatul Arhiepiscopiei

Palatul arhiepiscopiei romano-catolice se afla în partea de sud-vest a cetatii si a fost construit între secolele XVII-XIX, suferind numeroase modificari în decursul timpului. Cladirea îmbina armonios elemente ale stilului renascentist târziu cu cele baroce, observate prin sobrietatea constructiilor.

Castrul roman si Cetatea veche

Important sit arheologic, aici a fost centrul unde a staţionat Legiunea XIII Gemina (106-275), adaptat si utilizat apoi în decursul evului mediu ca cetate feudala, cunoscuta sub numele de Balgrad, ea pastrandu-si partial zidurile pâna în secolul XVIII.

Fostul Comisariat si Manutanta

Îmediat după Poarta a III-a se afla clădirea fostului comisariat si a manutanţei, construita în secolul al XVIII-lea, dar care păstrează detalii arhitectonice anterioare acestui secol. Scopul pentru care a fost construita clădirea a fost acela de depozit pentru armata.

Palatul Princiar

În acest edificiu si-a avut resedinta Mihai Viteazul în vremea primei uniri politice a tarilor române, fiind distrus în urma invaziilor turco-tatare.

În cronicile straine palatul aparea ca un edificiu foarte luxos, împodobit cu fresce, scari de marmura, cladirile fiind grupate în jurul a doua curti pătrate. Imediat dupa caderea Ungariei sub turci, aici s-a asezat sotia lui Ioan Zapolya, Isabella. S-au facut de asemenea numeroase lucrari de înfrumusetare în timpul principilor Gabriel Bethlen si Gheorghe Rakoczi al II-lea. Din anul 1700 cladirea a fost transformata în cazarma, iar interiorul a fost modificat. Modificarile facute odata cu schimbarea destinatiei cladirii, au determinat distrugerea sau astuparea unor importante ansambluri arhitectonice ilustrând scene din Vechiul Testament.

Muzeul Unirii - Cladirea Babilon

Muzeul National al Unirii din Alba Iulia se numara printre cele mai importante institutii muzeale din Romania, atat din punctul de vedere al patrimoniului sau, cat si al prestigiului stiintific. Muzeul este adapostit in Cladirea Babilon din 1968, care prin bogatia plastica a fatadelor reprezinta celui mai important monument de arhitectura romantica din oras.

La origine cladire cu destinatie militara, cladirea Babilon a fost construita intre 1851-1853. Cladirea are 2 etaje si peste 100 de încaperi unde se afla expozitia de baza, depozitele, biblioteca si laboratoarele de restaurare.

Istoria Muzeului

Inceputurile institutiei sunt legate de "Societatea de istorie, arheologie si stiinte naturale din judetul Alba", infiintata in 1887, care a inaugurat primul sediu al muzeului in actuala cladire a Scolii generale nr. 3, unde au fost adapostite peste 1000 de piese arheologice si numismatice. Colectia a sporit prin activitatea remarcabila a primului director, Adalbert Cserni, care pana la moartea sa in 1916, a efectuat ample cercetari arheologice in diverse puncte ale orasului, editand totodata primele 18 fascicule din publicatia muzeului.

Dupa Unirea Transilvaniei cu Romania din 1918, muzeul a beneficiat de sprijinul societatii "Astra", fiind mutat in aripa nord-estica a complexului Catedralei Ortodoxe si inaugurat la 20 mai 1929 sub numele de Muzeul Unirii, colectia sporind cu numeroase piese legate de revolutia din 1848 dar mai ales de actul Marii Uniri. Perioada crizei economice si anii ce i-au urmat au influentat negativ activitatea muzeului albaiulian.

O veritabila renastere a muzeului are loc in 1938, cand Nicolae Iorga il numeste director pe profesorul Ion Berciu, o personalitate erudita si dinamica, care va sti sa utilizeze cu eficienta resursele financiare, atat prin cercetarile arheologice dar mai ales prin fondarea revistei muzeului "Apvlvm" in 1939.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial, odata cu instaurarea dictaturii comuniste, la conducerea muzeului ajung figuri obscure, urmandu-se astfel principiul antiintelectualist, care a ramas una dintre caracteristicile fundamentale ale politicii culturale din Romania pana in 1989.

In 1958 fosta Casa a Armatei, care includea istorica Sala a Unirii, trece in administrarea muzeului.

Aniversarea semicentenarului unirii Transilvaniei cu Romania in 1968 la Alba Iulia, a determinat transformarea si restaurarea cladirii "Babilon", datand din 1853, care va adaposti noi sectii expozitionale, institutia primind numele de Muzeul de Istorie Alba Iulia.

Un nou moment aniversar, cel din 1975, cand la Alba Iulia se celebrau 375 de ani de la prima unire realizata de Mihai Viteazu, si 2000 de ani de existenta a orasului, a prilejuit reorganizarea completa a expozitiei de baza a muzeului, intr-un circuit continuu ce cuprindea parterul, etajul I si II ale cladirii "Babilon", institutia revenind la denumirea de Muzeul Unirii.

Accentuarea cultului personalitatii lui Ceausescu incepand cu anii ’80 va marca si destinul muzeului albaiulian, in 1987 cadre ale Muzeului de Istorie al P.C.R. si ale Consiliului Culturii si Educatiei Socialiste procedand la o radicala revizuire ideologica a expozitiei, ale caror urmari nu vor putea fi decat partial inlaturate dupa 1989.

In prezent muzeul se afla intr-un amplu proces de reorganizare a expozitiei sale de baza, in 1998, cu ocazia aniversarii celor 80 de ani de la Marea Unire, reusindu-se totodata si deschiderea expozitiei permanente de etnografie, in spatiile adiacente Salii Unirii.

Muzeul Unirii - Sala Unirii

Cladire simbolica, adânc intrata în constiinta poporului român, ca loc al înfaptuirii unuia dintre cele mai grandioase acte din istoria sa: Unirea de la I Decembrie 1918.

In aceasta sala a avut loc adunarea celor 1228 de reprezentanti ai romanilor din Transilvania, care au decis unirea cu Romania in memorabila zi de 1 Decembrie 1918.

În sala principala sunt expuse în original documentele unirii si steagurile cu care delegatii din întreaga tara au venit la marea unire.

Expozitia este organizata in fosta cladire a Cazinoului militar situat in fata intrarii principale a Muzeului Unirii

C.I.M.T. Alba Iulia

Ca si obiective principale, Centrul de Informare si Mediatizare Turistica a Municipiului Alba Iulia urmareste dezvoltarea ofertei turistice în concordanta cu specificul local si regional, promovarea continua si eficienta a ofertelor turistice create, pregatirea unui personal calificat corespunzator cerintelor.

Prin acest proiect se doreste a se valorifica potentialul turistic regional prin crearea unei structuri de informare si mediatizare a produselor turistice din judetul Alba.

În activitatea de promovare turistica s-a identificat un grup tinta format din urmatoarele institutii: organizatiile neguvernamentale cu obiect de activitate promovarea turismului, agentiile de turism locale, institutiile de învatamânt turistice. Primaria Municipiului Alba Iulia, Consiliul Local Alba Iulia beneficiaza direct de rezultatele scontate ale proiectului, prin activitatile de semnalizare turistica a cetatii medievale si a celorlalte puncte de interes turistic din oras.

Colaborarea dintre parteneri se face dupa urmatoarele principii:

- parteneriat durabil

- promovarea dialogului si cooperarii dintre autoritatea publica, organisme neguvernamentale si comunitatea de afaceri în luarea deciziilor privind dezvoltarea locala.

- transfer de experienta între parteneri

Produsul turistic oferit trebuie promovat eficient, fiind expresia unei colaborari eficiente si profitabile între parteneri. Reusita proiectului se evidentiaza prin pregatirea unor persoane adecvate serviciilor turistice oferite, ce vor beneficia de experienta si calificarea partenerilor de proiect. Pesonalul specializat prin cursurile de instruire cuprinse în planul de activitati este masura unui parteneriat eficient si lucrativ.

Serviciile oferite de Centrul de Informare si Mediatizare Turistica sunt urmatoarele:

* Oficiul Informational: informatii turistice si servicii utilitare legate de activitatea de turism aflate în baza de date, accesare pagina WEB cu produse turistice din zona, informatii de CD-ROM

* Oficiul de Promovare: produse promotionale-album monografic Alba Iulia, harti turistice, pliante, suveniruri artizanale, casete video cu prezentarea obiectivelor turistice

* Oficiu de Training : va oferi servicii de instruire si formare resurse umane în turism, cat si servicii de consiliere a societatilor private si publice în vederea crearii de noi produse turistice, tehnici manageriale, obtinere de fonduri.

Prin activitatile specifice de proiect se preconizeaza:

* cresterea cifrei de afaceri a societatilor cu activitate în turism

* cresterea si dezvoltarea unor noi societati cu activitate în turism

* promovarea corespunzatoare a produselor turistice

* stimularea activitatii nationale rentabile- hoteluri si alte investitii, modernizari în structuri turistice, retele de transport, servicii de ghizi

* diversificarea economiei locale.

Istoricul Oraşului Alba Iulia

Numeroase izvoare atesta, inainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existenta pe acest teritoriu si in imprejurimile lui imediate, a unor asezari preistorice datand din mileniul al V- lea i.Ch..

În partea de nord a orasului s-a descoperit o importanta asezare neolitica (5000 - 1900 i.Ch.), care a fost locuita de triburi de pastori si agricultori.

In numeroase puncte de pe teritoriul orasului - La vii, Platoul romanilor - au fost scoase la iveala obiecte din epoca bronzului (1700 - 1000 i.e.n. ). Demna de mentionat este si cetatea de pamant din epoca fierului, descoperita pe inaltimile din stanga Muresului, la Teleac (4 km spre nord-est de Alba Iulia).

Aceasta cetate, datata pe la jumatatea mileniului I i.e.n. este fortificata cu valuri de pamant si santuri, ingloband un teren de aproape 30 ha. Aici, pe cursul mijlociu al Muresului a fost, probabil, un centru tribal tracic de seama.

O ramura a tracilor va atinge in curand un apogeu politic, social si economic al acestor locuri si acestia sunt dacii. Ei pun bazele unei asezari puternice - APOULON - ce va inspaimanta mai tarziu lumea romana.

În anul 953 capetenia maghiara Zsombor s-a botezat, luand numele de Iuliu (Gyula). Pentru a deosebi Cetatea Albă din Transilvania de celelalte oraşe cu acelaşi nume (ex. Alba Regală, Székesfehérvár; Belgrad, Nándorfehérvár etc.), maghiarii au denumit cetatea de pe Mures "Gyulafehérvár", adică Cetatea Albă a lui Jula (în maghiară Gyula). Numele a fost tradus în latină, Alba Iulia. Acest nume este valabil şi astăzi.

Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România a fost proclamată la 1 Decembrie 1918 prin Declaraţia de la Alba Iulia.