Craiova

/\  Băileşti  Calafat  Craiova

Craiova din Judeţul Dolj

Craiova este reşedinţa judeţului Dolj, denumită şi "capitala Olteniei", România.

Dacă aveţi vreo informaţie pentru noi despre Craiova sau judeţul Dolj, vă rugăm să ne spuneţi acum!

Atracţii turistice

Biserica Madona Dudu, catedrala Maicii Domnului, este un adevărat loc de pelerinaj. Ridicată între anii 1750 - 1756, biserica a fost refacută în 1844 după ce a fost distrusă de cutremurul din 1831. Pictura bisericii poartă semnatura lui Gheorhe Tătărescu. Biserica a fost numită astfel după icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului care - spune legenda - ar fi fost găsită într-un dud aflat pe locul unde a fost construit ulterior altarul.

Cea mai veche construcţie din zona Craiovei care s-a păstrat, atestată ca atare, este mânăstirea Coşuna - Bucovăţul Vechi. Ea se înscrie în categoria construcţiilor religioase-monumente din Ţara Românească. O veche cartografiere susţine că mănăstirea ar fi fost zidită în 1483 (părere la care subscriu, deopotrivă, istoricii Bogdan Petriceicu Haşdeu şi Nicolae Iorga). Pentru zidirea bisericii s-a folosit piatră (pentru temelie) şi cărămidă (pentru soclu şi ziduri) din castrul roman Pelendava.

O altă biserică importantă este biserica Jitianu, ctitorie a lui Şerban Voievod (1654 - 1658). Biserica a fost restaurată în 1717, 1852, 1910, 1926 şi 1958. Astăzi, în interiorul clădirii civile a mănăstirii se află o bogata colecţie de odoare ale artei medievale din Oltenia.

Alte biserici importante sunt: Biserica Sfântul Ilie, construită în 1720 de vornicul Ilie Otetelişeanu şi marii negustori ai oraşului şi zugravită de pictorul Constantin Lecca între anii 1840 - 1841, refăcută în 1893, pictura actuală fiind cea executată de Gheorghe Ioanid şi Gheorghe Tătărescu), Biserica Tuturor Sfinţilor (1700), Biserica Sfântu Gheorghe Vechi (1730), Mănăstirea Obedeanu (1747), Biserica Mântuleasa (1786), Sfântul Nicolae (1794).

Un loc aparte între construcţiile vechi îl ocupă Catedrala Sfântul Dumitru, protectorul oraşului Craiova, care apare şi pe blazonul oraşului. Ridicată pe locul unei biserici mai vechi ctitorită de boierii Craioveşti la sfârşitul secolului al XV-lea(1483) sau începutul secolului al XVI-lea, Biserica Domnească este considerată a fi opera lui Matei Basarab - după cele scrise în pisania din 1652. Catedrala actuală Sfântul Dumitru a fost ridicată în 1889 pe locul fostei biserici distruse de cutremurul din 1840 în vatra veche a oraşului, după planurile arhitectului francez Lecomte de Nouy. Picturile interioare au fost realizate între anii 1907-1933. Fosta Biserică Domnească a devenit catedrală ortodoxă în 1940. Icoana Sfantului Dumitru a fost executată în mozaic veneţian. Patrimoniul metropolitan păstrează odoare valoroase, printre care se numară un vas bizantin datând din secolul al XV-lea - mărturie a continuităţii spirituale româneşti în acest spaţiu.

Casa Băniei este cea mai veche clădire laică existentă azi în oraş, datând din anul 1699; după aprecierile istoricilor de artă, ea continuă una mai veche, din secolul al XV-lea, clădită de Barbu Craiovescu. Refăcută de Constantin Brâncoveanu, Casa Baniei are două nivele, cu camere cu bolţi de cărămidă la parter, cu camere şi cerdace la etaj. Aici se aduna divanul Craiovei.

În Craiova există mai multe fântâni celebre vechi, printre care:

* Fântâna Jianului, construită în jurul anului 1800

* Fântâna Purcarului

* Fântâna Popova (cunoscută şi sub numele de Fântâna Basarabeştilor. Ea exista încă de la începutul secolului al XVII-lea, fapt reieşit dintr-un act datând din anul 1613)

După 1800 se încearcă o sistematizare a oraşului: se pavează principalele străzi cu bazalt artificial, gresie de Yvoir sau porfir aduse din Elveţia, Franţa sau Belgia; se fac trotuare, iar pe marginea acestora se plantează pomi.

În 1854 se introduce iluminatul public, prin lămpi cu ulei de rapiţă, apoi începând cu anul 1858 se folosesc lămpi cu petrol, pentru ca în 1887, la Teatrul Theodorini, să se aprindă primele becuri electrice, iar din 1896 oraşul să aibă propria sa uzină electrică.

Noile clădiri sunt construite în diferite stiluri: renaştere, baroc, clasic, neoclasic, romantic, romanesc, de către arhitecţi francezi, italieni, nemţi sau români. În plastica arhitecturală domină formele caracteristice eclectismului european, în special academismul francez.

O ilustrare a acestui stil la Craiova o constituie "Palatul Jean Mihail" realizat între anii 1899 - 1907 de către arhitectul francez Paul Gottereau, la cererea lui Constantin Mihail - unul dintre cei mai bogaţi oameni ai României din acele vremuri. Palatul era conceput pentru a servi ca locuinţă particulara. La construcţia sa s-au folosit materiale de cea mai bună calitate: valoroasa stucatură, în parte aurită, luminatoarele, oglinzile veneţiene, plafoanele pictate, candelabrele din cristal de Murano, coloanele, scările din marmură de Carrara, pereţii tapisaţi cu mătase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria, toate dădeau încăperilor un aer de eleganţă şi gust rafinat. Palatul a fost acoperit cu ardezie şi dotat de la început cu instalaţie electrică şi încălzire centrală. Constantin Mihail moare în 1908, iar palatul îi va reveni fiului său cel mic, Jean Mihail.

Palatul Vorvorenilor - actualul sediu al Mitropoliei Olteniei - este un palat cu aspect impresionant, realizat după planurile arhitectului D. Maimarolu; el prezintă influenţa mai târzie a Renaşterii franceze, caracterizată prin acoperişuri mansardate, multitudine de ornamentări şi stucaturi, respectiv interioare bogat decorate.

Realizarea fostului Palat de Justiţie (astăzi sediul central al Universităţii) a fost proiectată, în 1890, de arhitectul Ion Socolescu. Edificiul este o ilustrare a neoclasicismului în arhitectură.

O altă construcţie deosebită este clădirea fostei Bănci a Comerţului, acum sediul Primăriei Craiovei. Proiectată de arhitectul Ion Mincu, este terminată în 1916 de către elevul său Constantin Iotzu. Clădirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri veneţiene şi grilaje de fier forjat.

O construcţie interesantă, viguroasă, cu caractere arhitectonice populare, este fostul Palat Administrativ, astăzi sediul Prefecturii şi Consiliului Judeţean Dolj. Operă a arhitectului Petre Antonescu, această clădire a fost realizată între anii 1912-1913.

Muzeul de Artă

Clădirea care adăposteşte muzeul a fost ridicată în 1896 după planurile arhitectului francez Paul Gotereau. Unul din principalele puncte de interes ale muzeului este reprezentat de galeria care expune câteva din operele marelui sculptor Constantin Brâncuşi. Lucrările expuse aici datează din prima perioadă de creaţie a artistului, care a urmat Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova. În cele două săli ale muzeului afectate cabinetului Constantin Brâncuşi sunt expuse şase lucrări: "Sărutul" - realizat în piatră în 1907, "Vitellius" - cea mai veche lucrare a sculptorului, realizată în 1898 din ghips, "Tors de femeie" - lucrare din marmură ce datează din 1909, "Orgoliul" - executat în 1905, "Cap de băiat" realizat în 1906, "Domnişoara Pogany", "Scaun" şi respectiv "Ecorseul" - executat în ghips în 1902.

Alte edificii

English Park

Teatrul "Amza Pellea"

Parcul Romanescu

Muzeul Olteniei este unul dintre cele mai cunoscute muzee ale oraşului. Înfiinţat în 1915, muzeul este organizat în 3 secţii: etnografie, istorie şi ştiintele naturii. Muzeul dispune de un bogat patrimoniu ce cuprinde colecţii de numismatică şi arheologie precum şi diverse obiecte şi documente ce ilustrează principalele evenimente istorice ale acestor meleaguri. Muzeul a fost organizat pe baza donaţiilor făcute în 1908.

În Craiova interbelică se construieşte aşa-numită Casa Alba (pe una din laturile grădinii centrale - English Park - realizată în stilul unui scuar londonez), după planurile arhitectului Constantin Iotzu.

Dintre realizările contemporane trebuie amintit noul edificiu al Teatrului Naţional, inaugurat în 1973, aflat printre primele trei teatre din România, Filarmonica de Stat Oltenia, înfiinţată în 1947 (gazda unor festivaluri naţionale şi internaţionale de renume), precum şi Teatrul de Operă şi Operetă Elena Theodorini.

Lista reperelor arhitectonice craiovene mai cuprinde:

* Parcul Romanescu, care dispune de lacuri, debarcader, restaurante, stadion (Parc), velodrom, teatru de vară, hipodrom, multe specii rare de arbori şi plante precum şi o grădină zoologică, fiind unul dintre cele mai mari şi frumoase din Europa.

* Grădina Botanică a fost amenajată din iniţiativa botanistului craiovean Al. Buia, cu scopul de a servi ca bază de studiu pentru studenţii facultăţilor de agronomie şi horticultură, dar şi ca zonă de agrement. Grădina cuprinde o suprafaţă de 17 ha şi este delimitată pe sectoare distincte: ornamental (aproape 4,5 ha), sistematic, flora globului, economic.

O altă zonă vegetală şi turistică deosebită o reprezintă Terasa (Lunca) Jiului, un parc-pădure întins pe o suprafaţă de peste 60 ha, pe malul stâng al râului Jiu.

Spuneţi-ne câteva lucruri de făcut! Vă mulţumim!