Judeţul Hunedoara

Prezentare

Situat în partea central-vestică a României, în provincia istorică Transilvania, judeţul Hunedoara reprezintă o importanţă deosebită pentru România. Istoricii au căzut de acord că poporul român s-a format în urma cuceririi Daciei de către romani.

Este un joc al istoriei faptul ca atât capitala vechii Dacii cât şi capitala provinciei romane Dacia se găsesc pe teritoriul judeţului Hunedoara la o distanţă de doar 100 de km una de cealaltă.

TURISMUL

Renumit prin frumuseţea peisajului şi bogăţia folclorică şi etnologică, judeţul Hunedoara dispune de numeroase obiective turistice. În judeţ se află, de asemenea, numeroase vestigii ale trecutului, monumente istorice care pot suscita interesul unor turişti avizaţi. Turismul montan, drumeţiile şi excursiile pot fi practicate în tot timpul anului, în toate anotimpurile. În masivul Retezat sunt numeroase trasee alpine care includ vârfurile Peleaga, Bucura, Judele Mare, Turnul Porţii sau crestele Stînişoara şi Pintenul Slăveiului, toate situate în zona centrală a masivului.

Cabanele din Retezat si Parîng (Pietrele, Gura Zlata, Buta, Lunca Florii, Groapa Seacă, Valea de Pesti, Montana, Brazi) sunt tot atâtea locuri de popas si de agrement. Itinerariile turistice mai străbat câteva defilee cum sunt acelea de pe Crisul Alb (în aval de localitatea Vata de Jos), defileele Jiului si Muresului (culoarul Deva - Zam), Portile de Fier ale Transilvaniei, defileele-chei de pe râul Cerna (Teliuc - Hunedoara) de la Zlasti si cele trei "porti" ale Streiului de la Ohaba de sub Piatră, de la Ciopeia si Subcetate.

Lacurile de munte, de origine glaciară, sunt obiective turistice de o mare valoare. Cele mai numeroase sunt în Muntii Retezat (82), în Parîng, Godeanu, Tarcu si Surianu. Cascadele, repezisurile, bulboanele de la Izvorul Crisului, Bulzesti, Bampotoc, Sibisel, Muntii Retezat, etc. dau un farmec deosebit peisajului.

Principalele zone turistice etno-folclorice ale judetului Hunedoara sunt: Tara Zarandului cu obiectivele turistice: Muntele Găina, Muntele Vulcan (rezervatia naturală), orasul Brad (Muzeul Aurului), Panteonul de la Tebea (Gorunul lui Horea si mormântul lui Avram Iancu), satele Crisan, Criscior, Ribita, Baia de Cris- toate având biserici vechi, monumente istorice.

Valea Mureşului cuprinde principalele obiective turistice:

* Satul Aurel Vlaicu - fost Bintinti, satul natal al lui Aurel Vlaicu, unde se află si casa memorială a acestuia.
  * Orăstie - orasul unde în 1582 a apărut "Palia de la Orăstie" , locul unde a trăit marele umanist Nicolaus Olahus si unde exista o veche scoală românească, din 1731.
  * Costesti, Blidaru, Grădistea de Munte - unde se păstrează ruinele principalei asezări a regatului dac - Sarmizegetusa Regia. Aici se află ipoteticul munte sfânt al dacilor, Kogion, asa cum îl numeste Strabon.
Turdas - asezare unde s-au descoperit vestigii ale culturii neolitice.
  * Simeria - oras, nod de cale ferată, aici se află renumitul parc dendrologic care adăposteste colectii de arbori din toată lumea.
  * Vetel - comună de pe Valea Muresului, vechea asezare romană Micia (castru roman).
  * Brănisca - fortăreată datând din sec. XIV, ulterior castel renascentist al familiei Martinuzzi.
  * Lesnic, Gurasada, Zam - comune pe teritoriul cărora se află vechi biserici, monumente de arhitectură.
  * Tinutul Pădurenilor cuprinde partea de est a muntilor Poiana Ruscăi.

* Călan Băi (statiunea de ape termale din anticul Aquae)
  * Streisîngeorgiu - la confluenta Streiului cu Valea Luncani, renumit prin biserica din sec.XI, unul din cele mai vechi monumente de arhitectură medievală din tară, cu o frescă datând din anul 1313.
  * Strei - cu o biserică din sec.XIII.
  * Sîntămărie - Orlea - biserica reformată de aici a fost initial Capelă de curte ortodoxă românească, construită în sec. XIII de familia de cneji Cândea, în stil romanic.
  * Castelul Sîntămărie Orlea este o constructie barocă din sec. XIX si adăposteste acum un complex turistic. Mănăstirea Prislop, întemeiată de călugurul Nicodim în 1414. Aici si-a scris Nicodim evanghelia si a functionat o scoală de zugravi condusă de Popa Simeon din Pitesti.
  * Biserica-monument istoric de la Densus, una dintre cele mai vechi si mai interesante constructii religioase din tară, ridicată în sec. XIII, pe ruinele unei vechi constructii antice, cu materiale provenite de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Se observă elemente de constructie paleocrestină. Este considerată una dintre cele mai vechi biserici din România. Densus este locul de bastină al familiei Densuseanu: Aron, Nicolae si Ovid.

Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane, se află pe valea râului Zeicani. Oraşul a fost fondat de împăratul Traian după cucerirea Daciei. Aici se află Amfiteatrul cu 5.000 locuri, Forumul, Palatul Augustalilor, temple, apeducte.

* Cetatea si biserica Colt, a apartinut familiei de cneji Cândea, care l-au slujit pe Iancu de Hunedoara. Legenda situează aici actiunea romanului "Castelul din Carpati" de Jules Verne.
  * Sînpetru - sat situat lângă Sîntămăria Orlea, posedă o biserică monument de arhitectură din sec. XIII. Aici se află un renumit depozit fosilifer cu schelete si ouă de dinozaur.
  * Pesterile Cioclovina, Ohaba Ponor si Tecuri - situate pe un versant al Muntilor Surianu, contin urme de locuire din paleolitic. Pesterile prezintă interes si sub aspect geologic, prin unicitatea configuratiei rocilor.
  * Sub aspect etno-folcloric, zona Tării Hategului prezintă un mare interes. O inestimabilă valoare o au "scoartele" din Hateg, îndeosebi cele din perimetrul satelor Băesti- Pui, precum si portul popular elegant, în care combinatia de culori alb si negru conferă un rafinament aparte.
  * Încrustările din lemn, mai ales furcile plate (de la Clopotiva) si unele piese de arhitectură populară se remarcă prin originalitate si un simt artistic special. "Hateganele" si "Căluserul" formează piese predilecte ale melosului popular.
  * Baza materială de care dispune turismul din judetul Hunedoara este reprezentată de 20 hoteluri, 7 hanuri, 12 cabane, 17 vile turistice si 7 tabere de elevi.
  * În judetul Hunedoara se află statiunile balneo-climaterice Geoagiu Băi, Vata de Jos si Aquae - Călan Băi.

Geografia Judeţului Hunedoara

Aşezare

 Judetul Hunedoara este situat în partea central-vestică a României si este traversat de paralela de 46° latitudine nordică si de meridianul de 23° longitudine estică. Se învecinează cu judetele Arad, Alba, Vâlcea, Caras-Severin, Timis. Suprafata totală a judetului Hunedoara este de 706 267 ha.

Relieful

Relieful judetului este variat, predominant muntos, cu înăltimi ce coboară de la 2500 m în sud (Muntii Retezat si Parâng), la 200 m în Valea Muresului. Între masivele din sud ale muntilor Retezat, Parâng si Surianu si cele din nord ale muntilor Poiana Ruscă si Apuseni (Metalici), se găsesc depresiuni cu sesuri si terase înalte, iar de-a lungul Muresului se află o zonă depresionară mai largă. Încadrate de masive muntoase, se găsesc două depresiuni: cea înaltă, deluroasă a Petrosanilor (pe Valea Jiului), si cea joasă a Hategului.

Reţeaua hidrografică

Principalul râu care străbate judetul este Muresul, care are ca afluenti importanti Streiul, Râu Mare si Cerna. Partea de sud a judetului este străbătută de apele Jiului de Est si de Vest, iar partea nordică, de apele Crisului Alb. O notă specifică în hidrografia judetului o conferă cele peste 80 de lacuri glaciare din Retezat, cele mai mari din Carpatii românesti: Bucura - 10 ha si 16,5 m adâncime, Tăul Negru, Zănoaga, Slăveiul, Peleaga. Asemenea lacuri glaciare se află si în Muntii Sebesului (Iezerul Mare si Iezerul Mic). Debitele bogate ale râurilor si panta accentuată în zona muntoasă conferă judetului un bogat potential hidroenergetic. Dintre bazinele de retentie si amenajările hidrotehnice cu suprafată mare, pot fi amintite amenajarea Râu Mare-Retezat si Cincis.

Clima

Clima judetului este temperat-continentală cu o etajare evidentă pe verticală ( de la ses spre climatul alpin). Temperatura medie anuală variază între 6,8° C (Petrosani) si 9,6°C (Hunedoara). În Lunca Muresului media anuală a temperaturii este de 10 °C. Maxima absolută a fost înregistrată în 1952 la Deva 39,7°C, minima absolută fiind de -29°C (în 1954 la Petrosani). Intervalul de zile până la înghet este cuprins între 180 si 190 de zile la Deva, fiind mai mic de 90 de zile în sudul judetului. Precipitatiile atmosferice sunt repartizate neuniform, fiind cuprinse între 530 mm în depresiuni si 1.000-1.200 mm în zonele alpine înalte. Vântul dominant bate dinspre nord-vest.

Bogăţiile naturale

 Pădurile constituie una dintre resursele naturale de bază ale judetului Hunedoara. În zonele mai joase cresc păduri de foioase (stejar, fag, gorun, cer, gârnită ), iar în cele mai înalte din sud - conifere (pin, brad, molid). Păsunile si fânetele naturale se localizează mai ales în zonele deluroase si muntoase. Dintre resursele naturale ale subsolului, pe primul loc se situează cărbunii, în bazinul din Valea Jiului (huilă), si în nordul judetului, la Tebea - Brad (cărbune brun).

Flora

Flora judetului este specifică reliefului - de la vegetatie de ses la floră alpină. Fauna cuprinde principalele specii existente pe teritoriul României, de mare interes cinegetic, printre care: iepurele, vulpea, capra neagră, crebul carpatin, mistretul si gama păsărilor (cocosul de munte, prepelita, sitarul, rata sălbatică). Apele de munte sunt bogate în păstrăvi si lipani, iar râurile de ses în mreană, somn, crap, stiucă, salău, etc.