Judeţul Mehedinţi

Atracţii turistice

Potenţialul turistic al judeţului Mehedinţi îl formează grandiosul peisaj format de fluviul Dunărea si defileul acestuia, de diversitatea reliefului din zona muntoasă, de existenţa elementelor floristice şi faunistice deosebite, multe dintre ele fiind înscrise în rezervaţii ştiinţifice, la care se adaugă impresionante mărturii ale unui trecut de milenii, exprimat printr-o serie de monumente istorice, de arhitectură şi artă, unele fiind unice prin valoarea şi ineditul lor.

Municipiul Drobeta Turnu Severin, prin pozitia sa, la iesirea Dunarii în defileu, dar si datorita numeroaselor sale obiective social-istorice si culturale, ar putea constitui un centru polarizator al industriei turistice mehedintene.

Principalele obiective turistice severinene sunt:
• Ruinele podului lui Traian (pod construit în perioada dintre razboaiele dacice purtate de împaratul Traian împotriva lui Decebal)
• Castrul Drobeta (realizat în aceeasi perioada cu podul lui Traian)
• Ruinele bisericii medievale asezata lânga castrul roman.

Rezervaţii naturale şi botanice

Rezervaţia botanică Cracul Găioara

Colilia Portilor de Fier vegeteaza pe Cracul Gaioarei, singurul loc din lume unde a fost întâlnita. Pajisti cu colilia Portilor de Fier, bine conservate, au fost identificate pe versantul dunarean al Cracului Gaioara.
Rezervatia botanica Valea Oglanicului este situata în aval de Gura Vaii, în dreptul Insulei Ostrovul Banului, având o flora si fauna bogata în elemente specifice Portilor de Fier.

Rezervatia botanica Cracul Crucii se gaseste în dreptul barajului, deasupra tunelului Mosul si se întinde pâna pe platoul denumit de localnici „Crucea Sfântu Petru”. Aici se întâlnesc pajisti de o rara valoare peisagistica.
Rezervatia botanica Gura Vaii- Vârciorova este considerata un El Dorado floristic, aceasta zona se evidentiaza prin bogatia speciilor de plante, multe dintre ele reprezentând raritati pentru flora tarii noastre si sunt prezente în toate etajele de vegetatie.

Rezervatia botanica Fata Virului se afla la 4,5 km de Vârciorova spre Gura Vaii, în fata Portilor de Fier, între apa Slatinicului si Creasta Virului. Relieful variat, foarte framântat, micile cascade si cheile dau un pitoresc aparte acestei zone. Aici se afla pajisti cu mararul Portilor de Fier, specie caracteristica Defileului Portile de Fier.

Rezervatia botanica Dealul Dohomnei este situata între Valea Bahnei si Valea Voditei. Aici sunt protejate padurile de „osieci”, dar si padurile seculare în care predomina alunul turcesc si gorunul.

Rezervatia paleontologica Bahna se afla între localitatile Ilovita si Bahna, la 4 km de soseaua nationala. Este unul dintre cele mai vechi si interesante puncte fosilifere din tara, de mare valoare stiintifica. Calcarele recifale conserva o fauna fosila veche de 16 mil. ani.

Rezervatia complexa Cazanele Mari si Cazanele Mici este situata între Valea Ogradena si pârâul Ogasul Turcului, unde Dunarea strabate doua chei grandioase Cazanele Mari si Cazanele Mici, separate de bazinetul de la Dubova.

Aici, la baza abruptului , apar întinse arborete de fag, carpinita, mojdrean, alun turcesc. Pe abrupturile inaccesibile creste laleaua de Cazane, stânjenelul de stânca, clopoteii Cazanelor, sapunarita rosie.Vipera cu corn, vulturul de mare, lastunul de stânca, broasca testoasa de uscat sunt elemente reprezentative ale faunei locale.

În Cazanele Dunarii predomina un relief calcaros reprezentat prin doline, lapiezuri si pesteri.

Pesterile Veterani, Climente, Ponicova au fost locuite din epipaleolitic pâna în sec.XVIII.

Rezervatia paleontologica Svinita situata pe vaile Saraorschi, Tiganilor si Vodiniciki, este unul dintre cele mai importante puncte fosilifere din Carpati. Calcarele rosii de la Svinita contin cea mai bogata fauna de amoniti din tara. Amonitii, acesti melci uriasi, contemporani cu dinozaurii, puteau sa ajunga la un diametru de 2 m. În aceasta arie de interes stiintific international, amonitii sunt reprezentativi pentru Jurasicul mediu (176 mil. ani).

Podul natural de la Ponoare este o arcada naturala de circa 25 m lungime, 8 m latime si 14 m înaltime. Format prin prabusirea tavanului unei pesteri, este un fenomen unic în tara.

Pestera de la Pod, cu o lungime de 633 m, este originea Podului natural de la Ponoare.

Pestera Zaton, situata în zona ponorului Zaton, are o lungime de 105 m.

Geografia Judeţului Mehedinţi

Aşezare

Judeţul Mehedinţi are o suprafaţă de 493289 hectare (2,1% din suprafaţa ţării) şi se învecinează cu judeţele: Caraş - Severin la vest, Gorj la nord şi Dolj la sud-est. La sud se învecinează cu Bulgaria si Serbia.

Din punct de vedere al organizării administrative în componenţa judeţului intră 2 municipii (Drobeta - Turnu Severin şi Orşova), 3 oraşe (Baia de Aramă, Strehaia şi Vânju Mare), 61 comune şi 344 sate.
 

Demografie

Populaţia stabilă a judeţului Mehedinţi la 1 ianuarie 2004 era de 307.384 locuitori, din care în mediul urban 149.161 locuitori (48,5%), iar în mediul rural 158.223 locuitori (51,5%).
 

Relief

Judeţul este străbătut de şoseaua europeană E70, iar darea în folosinţă a Canalului Rin - Main - Dunăre a pus reşedinţa judeţului, municipiul Drobeta Turnu Severin, în contact direct cu toate oraşele riverane de la Marea Neagra şi până la Marea Nordului.

Podul de la sistemul Hidroenergetic si de Navigaţie Porţile de Fier a scurtat distantele rutiere dintre Drobeta-Turnu Severin si diferite orase europene.

Relieful judetului format din munti, podisuri si câmpie, se înfatiseaza sub forma unui amfiteatru dispus în trepte ce coboara dinspre nord-nord-vest spre sud-sud-est.

Cea mai înalta treapta, în nord-vest, este alcatuita din muntii Mehedinti si Cernei, treapta mijlocie cuprinde podisul Mehedinti, dealurile Motrului si câmpia înalta a Balacitei, cea mai joasa treapta, Câmpia Blahnitei este alcatuita în mare parte din terasele Dunarii si vaile largi ale Drincei si Blahnitei.

Prezenta unor depresiuni ca Baia de Arama, Comanesti - Halânga, a unor vai largi si a depresiunii de tip subcarpatic a Topolnitei ofera conditii de locuit si circulatie, inclusiv în zonele înalte ale judetului.
 

Clima

Clima judetului Mehedinti este temperat- continentala cu influente mediteraneene în zona Cazanele si a municipiului Drobeta Turnu Severin.

Reţeaua hidrografică

Cel mai important curs de apa este fluviul Dunarea, care reprezinta hotarul natural al judetului pe o lungime de 192 km.Pe teritoriul judetului Mehedinti se varsa în Dunare râurile: Cerna, Bahna, Topolnita, Blahnita si Drincea.

În partea de nord-est a judetului se întinde bazinul râului Motru cu afluentii Cosustea si Husnita.

Cele mai importante resurse ale subsolului sunt: carbunele, azbestul, bentonita, calcarul, ardezia, nisipul si apele sulfuroase.
Varietatea formelor de relief asigura o structura echilibrata a modului de folosinta a suprafetei judetului.

Avantajat de pozitia geografica, cu deschidere la Dunare, judetul Mehedinti a cunoscut înca din vechime o bogata activitate de comert, de transporturi navale în special cele de marfuri. Transporturile rutiere dispun de o retea de 1856 km, din care drumuri nationale si europene 374 km.

Comunicarea

Posta si telecomunicatiile îsi au începuturile în anul 1862 luând amploare în ultimii ani. O dezvoltare importanta în ultimii ani au cunoscut serviciile comerciale si publice menite sa satisfaca cerintele crescânde ale populatiei.
 

Economia

Din punct de vedere economic în judet exista importante capacitati de productie în domeniul constructiilor navale, de vagoane, de prelucrare a lemnului, de fabricare a produselor anorganice, de fabricare a mobilierului din lemn, a celulozei si a hârtiei, a confectiilor textile, industriei alimentare, capacitati de extragerea carbunelui si de producere a energiei electrice (hidro si termo).

Istorie

Vestigiile istorice de la Drobeta Turnu Severin sunt dovada importanţei zonei de-a lungul secolelor. Săpăturile arheologice atestă aşezările omeneşti în această zonă încă din Paleolitic (vestigiile unei aşezări datând din Paleolitic au fost aduse la lumină şi sunt încă studiate la Schela Cladovei).

Primele cimitire si primele dovezi ale activitatii de cultivare stabila pe continentul Europa, au fost gasite in aceatsa zona. confirm recensamantului din ianuari 1992, judetul Mehedinti are o populatie de 330000locuitori, 67,8 locuitori/kmp. Municipiul Drobeta Turnu Severin este resedinta administrativa a judetului mehedinti, cu o populatie de 120000 locuitori.

Asezarea a cunoscut perioade de inflorire economica in timpul perioadei romane si a Evului mediu, fiind centru strategic urban si comercial.

Asezarea geto-dacica existenta pe locul Severinului de astazi, dupa cucerirea romana, s-a dezvoltat intr-una dintre cele mai importante orase ale fostului imperiu. Vestigii ale istoriei, Piciorul Podului lui Traian, ruinele campului roman Drobeta, baile Romane, cat si alte vestigii scoase la lumina in parcul arheologic al Muzeului Portile de Fier - spun istoria colonizarii romane in Dacia si a formarii poporului roman.

Manastirea Vodita (reconstruita), cea mai veche asezaremonastica in provincia Oltenia construita intre 1370-1372 de catre Voievodul Vlaicu Basarab, se gaseste la 20 km de Drobeta Turnu-Severin in drum spre valea Vodita.