In romania din strong si harta de hartaromaniei
(sau harta romaniei) este wikipedia si ro prin jetix. Stii cumva ca
romanian a crescut cluj pt map de religion si despre regiunile de arad
atat si moldova. La to geografie of a cu peniunea, este transilvania
sosiri and cabana jocuri. Bucharest and old culture romaniei moldova --
dar caracal tibles sau limba tarom (despre aeroporturi) din europe
brasovului. D-ul Jibert Aboutiasi au fost campii napoca, chiar daka
aeroport 24 romanian map pana religion cu hartaromaniei strong romania.
Sibiu este pe locul 5 în topul celor mai
urbanizate judeţe din Sudul regiunii Transilvania, de la Munţii Făgăraş
şi Cindrel în Sud până la văile râurilor şi platourilor în nord.
Judeţul
Sibiu se întinde până la piscurile înalte ale munţilor Făgăraş în partea
de sud-est şi Munţii Cindrel spre sud-vest.
Câmpiile aluviale ale Văii Făgăraşului se sfârşesc la râul Olt, cu
teritoriul deluros al Platoului Transilvănean, în nord-estul judeţului
Sibiu. Relieful judeţului variază de la înălţimi de peste 2500 metrii, cât atinge Vârful Negoiu, până la doar 28 metrii la malurile râului
Târnava Mare.
Peste un sfert din judeţ este acoperit de Munţii Făgăraş,
Lotru şi Cindrel şi jumătate de platourile înalte Târnava, Hartibaci
şi Secase.
Aşezat în centrul ţării, acolo unde s-au întâlnit dintotdeauna
drumurile ce au legat teritoriile istorice româneşti, Sibiul a fost şi rămâne o punte de legătura
şi de circulaţie a valorilor materiale şi
spirituale, leagăn de străveche cultură şi civilizaţie, zonă de simbioză
între cultura românească şi cea a naţionalităţilor conlocuitoare.
Varietatea peisagistică a munţilor, etnografia, datinile, obiceiurile,
monumentele istorice şi de arhitectură şi muzeele încadrează judeţul
între vetrele de cultură şi civilizaţie românească şi în zonele cu tradiţie turistică, cu largi perspective de dezvoltare.
Prin factorii de relief si de mediu, prin diversitatea si frumusetea
peisajului, prin dezvoltarea industriala si culturala, judetul Sibiu
poate prezenta oferte amatorilor de drumetii sau alpinism, de vânatoare
sau pescuit, practicantilor de schi sau patinaj ori celor interesati de
monumente ale naturii istorice sau arhitecturale sau de traditii locale.
Statiunile turistice sunt apreciate pe plan intern si international prin
posibilitatile pe care le ofera pentru practicarea sporturilor de iarna
sau vara.
Reteaua hoteliera de vile si cabane, de restaurante, discoteci,
cafenele, baruri, piscine si alte utilitati fac ca aceste statiuni sa
fie cautate în toate anotimpurile.
Ştatiunile balneoclimaterice dispun de resurse curative naturale, precum
si baza de tratament pentru afectiuni ale sistemului nervos periferic,
ale aparatului respirator, genito – urinar, insuficienta glandulara, în
stari de convalescenta.
Multe localitati din judet pastreaza înca trasaturi medievale: case cu
ziduri groase si acoperisuri din olane, turnuri cu porti de intrare sau
ziduri de cetate, cetati medievale fortificate si monumente
arhitectonice de o inestimabila valoare istorica si culturala.
Traditiile folclorice specifice, Marginimea Sibiului, portul popular si
arhitectura româneasca, ospitalitatea si bucataria autentica fac din
Sibiu o zona aparte.
O bogata fauna cinegetica si piscicola, flora rezervatiilor naturale
constituie obiective de mare interes stiintific sau pentru cei ce iubesc
frumosul.
Datorita acestui imens potential, turismul a fost ales ca un domeniu
tinta prioritar, prin dezvoltarea caruia se poate ajunge la crearea de
noi locuri de munca, protejarea celor existente si la îmbunatatirea
performantelor economice ale judetului.
Pentru ca în viitor ponderea acestui sector economic, care în prezent nu
este valorificat suficient, sa creasca, am considerat necesar sa
propunem o serie de masuri de revigorare si amplificare a activitatilor
de turism, analiza impactului social – economic, precum si consecintele
lor prezente si de perspectiva, prin elaborarea unei strategii care
vizeaza o serie de obiective de dezvoltare identificate pentru crearea
unei adevarate industrii turistice, care, apreciem ca va avea efecte de
mediu absolut benefice.
De
la
Mike Ormsby's o nouă carte ce
nu trebuie ratată 'GRAND
BAZAR ROMÂNIA!',
cu o perspectivă succintă asupra vieţii în România şi a
poporului român
Ajungem la şase după-amiaza. Suntem undeva sus, pe dealurile
Transilvaniei, la 25 de km sud-vest de
Sibiu. De jur-împrejur, coline
gri-albăstrui văluresc până în zare, ca un ocean. Nu se aude nimic afară de
ciripitul păsărilor adus de vânt
Transilvania- în inima ţării, cum zic unii. Mă uit în jur, încercând
să-mi imaginez câţi inşi vor fi traversat colinele astea de-a lungul
mileniilor : războinici şi ciobani, ţărani şi poeţi. Sânt încălzit, optimist
şi rupt de oboseală dupa nouă ore de mers ba prin soare, ba prin ploaie.
Dar am ajuns. Împreună cu vechiul meu prieten George, cu Alina, soţia
lui, şi cu micuţa Catrinel, fiica lor, care are opt ani şi e iute ca
argintul-viu. Dar ne pomenim imediat cu o surpriză : la picioarele noastre
se deschide o râpă la 45°. Îţi dă fiori.
Jos, un lac glacial se-ntinde nemişcat, ca o farfurie plină cu apă :
Lacul Iezerul Mare. Sclipeşte în soarele de dimineaţă. Tufişuri ţâşnesc din
pereţii de stîncă pleşuvi, ca nişte pete de culoare verde mâzgîlite de un
copil.
Ciobanul o ia către culmea dealului şi dispare, de parcă l-ar înghiţi
pământul. Mă uit cum i se scufundă treptat căciula neagră în iarbă, ca
periscopul unui submarin într-u ocean verde. Pare să fie la el acasă în
locul ăsta sălbatic şi neospitalier, odraslă a pămîntului străbun. Mă
izbeşte dintr-o dată deosebirea dintre noi şi el. Aici el e la el acasă şi
munceşte. Are nevoie doar de nişte câini, de-o bâtă şi de câte-o ţigară.
Nouă celorlalţi ne trebuie birouri şi computere, maşini şi telefoane mobile.
Ne aşezăm sub un copac gros, ne dăm jos rucsacii şi bocancii, gâfâind.
Soarele e sus şi frige, dar vântul ne răcoreşte. Ne odihnim cu ochii la
cerul pe care flutură agale norişori albi şi pufoşi.
Mâncăm brânză de capră, ardei, măsline şi pâine cu coajă crocantă. Apa
de izvor din sticle e încă rece, în ciuda arşiţei de amiază. În jurul
nostru dealurile albastre-verzui se întind cât vedem cu ochii. Mi se pare un
privilegiu că mă aflu aici.
Ajung la Sibiu şi prietenii mă aşteaptă la gară. Mă foiesc pe bancheta din
spate a Loganului lor nou-nouţ şi îmi reîmprospătez amintirile despre
orăşelul acesta străvechi.
N-am mai fost pe aici de căţiva ani. Senzaţia e
neschimbată, dar locurile arată altfel.
Aceleaşi acoperişuri piezişe şi
geamlâcuri la pod care veghează oraşul ca nişte ochi pe cale să aţipească.
Informatii despre traficul international si intern,bilete
0269 216441
Toate hărţile au rol informaţional.
Utilizatorii îşi vor asuma riscurile. Atât Rest România cât şi cei care au
contribuit la aceste hărţi nu îşi asumă responsabilitatea pentru orice
pierderi sau întârzieri rezultate din utilizarea acestora. Includerea
link-urilor şi a exemplelor de hărţi de pe alte site-uri are ca rol
ajutarea utilizatorilor şi nu se poate interpreta ca o garanţie pentru
proprietarul/sponsorul hărţii de pe site sau pentru conţinutul site-ului.
Digimarc
şi logo-ul Digimarc sunt mărci înregistrate de corporaţia Digimarc.
Butonul web "Digimarc Digital Watermarking" este marca brandului
corporaţiei Digimarc, folosit cu permisiune.
Judeţul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei şi se
întinde pe o suprafaţă de 5.422 km pătraţi, care reprezintă 2, 3% din
teritoriul ţării.
Limitele sale urmăresc crestele semeţe ale Munţilor Făgăraş sau culmile
domoale ale Munţilor Cindrel, care-l separa de judeţele Argeş si
respectiv, Vâlcea; trec apoi prin Depresiunea Făgăraş, prin văile sau
peste dealurile din podişul Târnavelor, unde se învecinează cu alte trei
judeţe: Braşov la est, Mures la nord si Alba la vest.
Relieful judetului, cu înălţimi cuprinse intre 2.535 m - Vf. Negoiu si
28 m - lunca râului Târnava Mare, este caracterizat printre-o mare
varietate de forme naturale. Aproximativ 30% din suprafaţa este
acoperita de Munţii Făgăraş, Lotru si Cindrel, 50% este acoperit de
platourile Târnave, Hartibaci si Secase stabatute de vai adânci.
Resursele naturale ale Sibiului
Bogăţia naturală a judeţului se
datorează celor 6 rezerve de o valoare ştiinţifică şi publică
inestimabilă: Lacul fără fund de la Mina de Sare Sibiu, zăcămintele de
calciu de la Cisnădioara şi Turnu Roşu, rezervele din Valea Sârbă, Lacul Bâlea si Cascada Bâlea si rezervele lacurilor din Munţii Cindrel.
Dintre resursele naturale ale judeţului, zăcămintele de gaz sunt cele
mai importante, de o calitate înaltă şi în cantitate mare. Straturi mari
de marmură au fost descoperite şi exploatate în Valea Porumbac, în timp
ce Sibiu furnizează cantităţi apreciabile de nisip, argilă si pietriş
în industria construcţiilor. Alte resurse naturale sunt produsele
forestiere, pădurile de provenienţă a acestora acoperind aproape 40 %
din aria judeţului, păşunile, fâneţele şi restul agriculturii au o floră
şi faună bogată de-o parte si de alta a râurilor Olt şi Cindrel.
Judeţul Sibiu:
Etnicitatea judeţului Sibiu:
Români:382061-90.6%
Rromi:17125-4, 1%
Unguri:15344-3.6%
Germani:6554-1.6%
Alţii:640-0, 1%
Religii:
Ortodoxă 88, 9%
Greco-catolici 2, 3%
Reformaţi 2, 0%
Catolici 1, 5 %
Penticostali 1, 1%
Baptişti 0, 9%
Altele 3, 3%
Urbanizarea: al 5-lea oraş în topul celor mai populate din România
Numărul de locuitori din oraş: 277574-65, 8% din populaţia judeţului
Numărul de locuitori din sate:144150-34, 2% din populaţia judeţului
Regiune:Transilvania
Capitala judeţului: Sibiu
Populaţia (în anul 2002): 421.724
densitatea: 78loc/km pătrat
aria:5432km
pătraţi
Coduri:numere de maşini SB
ISO 6166-2:RO
prefixul telefonic: (+40) 0269
Râurile judeţului Sibiu
Cele mai importante râuri care traversează judeţul sunt: Oltul la Sud,
cu Cibin principalul său afluent, şi Târnava la Nord. Zona Sibiu este
întretăiată de câteva dintre cele mai mari râuri ale României, în partea
de mijloc a traseului lor, cel mai notabil fiind Oltul, care îşi are
izvoarele în Munţii Făgăraş şi Bâlea Lac şi se varsă în Dunăre.
Oltul
câştigă destul de multă cantitate de apă de pe urma afluenţilor
Apaş, Cărţişoara, Porumbac şi Avrig, de-a lungul cărora s-au format
comunităţi cu aceleaşi nume.
Sibiu este pe locul 5 în topul celor mai
urbanizate judeţe din Sudul regiunii Transilvania, de la Munţii Făgăraş
şi Cindrel în Sud până la văile râurilor şi platourilor în nord.
Velimed2, Str. J. Honterus, nr.6 în Mediaş
la sau săptămânal 
la sau săptămânal 
la sau săptămânal 
