Reşedinţa Regelui Mihai al României, castelul a
servit drept reşedinţă tuturor monarhilor români, avându-şi cuibul
în munţii dintre Transilvania şi Bucureşti.
Generaţii întregi de călugăriţe ortodoxe au
trăit în această căsuţă interesantă în Judeţul Neamţ, aceasta
făcând parte din complexul unei mănăstiri din satul Durău.
Observaţi micuţul cimitir cu o duzină de parcele alăturate.
Adânc în văile de un verde intens ale Ţinutului Maramureşului dăinuie un
mod de viaţă tipic satului care s-a pierdut în alte părţi ale Europei, o
rămăşiţă a vechii Europe în acea care este cea mai nouă ţară din Uniunea
Europeană: Romania.
Să nu aveţi pretenţii la tehnologie, internet sau trafic -- anii gri
ai comunismului şi izolarea de lumea exterioară au ţinut pe nedrept
România departe de trecerea timpului şi de viaţa modernă.
Ce s-a întâmplat?
Secuii ce trăiesc în Transilvania şi saşii au contribui
mult la arhitectura regiunii, aceasta incluzând numeroase biserici,
fortificaţii şi centre ale oraşelor.
De asemenea, ei sunt prezenţi în câteva din momentele
cheie ale dezvoltării culturale româneşti: prima scrisoare cu înscris
românesc a fost adresată primarului din Kronstadt, acum Braşov, iar
prima carte în limba română a fost tipărită în Hermannstadt, acum Sibiu,
în judeţul Sibiu din regiunea Transilvania.
În imediata vecinătate a vechiului oraş Sibiu
(capitala europeană a culturii în 2007) se află Complexul Muzeal Astra
“Muzeul Civilizaţiei Populare tradiţionale”- al doilea muzeul în aer
liber ca mărime din lume, având mai mult de 100 de hectare de pădure si
parcuri în jurul unui lac cu lebede.
Este împărţit în 6 secţiuni şi are mai mult de 300 de
clădiri, incluzând mori de vânt si de apă, prese imense pentru vin, ulei
şi fructe, forje hidraulice şi structuri reprezentând stiluri
arhitecturale din mai multe părţi ale României. Ai se găseşte chiar şi o
“casă de vrăjitoare”tradiţională. Cea mai buna metodă de a face turul
muzeului este plimbarea cu căruţa trasă de cal. Deja o atracţie favorită
a vizitatorilor, Muzeul ASTRA va fi una din principalele locaţii pentru
evenimente în 2007.
Obţineţi o înţelegere practică a vieţii
adevărate de la sat la Parcul ASTRA situat la sud de Sibiu, unde
nenumărate clădiri şi unelte au fost asamblate pentru a reprezenta
bogăţia României rurale.
Cu mai mult de două treimi de populaţie rurală, nu este
de mirare că bogatele tradiţii rurale au fost păstrate pe o scară foarte
largă. În ciuda tentativelor din anii 1980 de a împinge oamenii spre
oraşe, văile nenumărate din platoul transilvănean şi-au păstrat cultura
veche de secole.
Cu toate că grecii, romanii, ostrogoţii, vizigoţii, slavii,
maghiarii, turcii şi ruşii au trecut peste regiunile României, puternica
limbă şi cultură română a supravieţuit şi chiar înflorit.
De
la
Mike Ormsby's o nouă carte ce
nu trebuie ratată 'GRAND
BAZAR ROMÂNIA!',
cu o perspectivă succintă asupra vieţii în România şi a
poporului român
Mitu mă cheamă afară : vrea să-mi arate gospodăria. Ograda e plină de
animale : gâşte gâlcevitoare, curcani nervoşi, raţe, pisici, căţei costelivi,
porumbei gureşi şi o puzderie de găini.
Lângă gard e un butoi uriaş, pătat cu roşu de la struguri. Arată ca o
prună gigantică. Lîngă el zace o cadă veche, plină cu ciment întărit. În
şopronul strâmt, Mitu îmi arată mândru un coş de răchită cu ouă maronii,
foarte mari.
Ana ne-a pregătit un prânz pe cinste : caş de oaie prăjit, ouă la
tigaie, mămăligă, roşii zemoase din grădină, murături iuţi şi pâine
proaspătă. Mâncăm pe prispă, sub bolta de viţă.
-- din capitolul "Viaţa la ţară"
Razele de soare ne dansează în farfurie. Copacii din jur sunt plini de
păsărele care ciripesc. E un adevărat paradis rural. Mitu ne toarnă vin
negru în paharele mari şi se laudă cu recolta de struguri de anul trecut.
De ce să înlocuieşti gardul? Pune-i un mic
acoperiş deasupra ca să-l ai pentru totdeauna. O idee
moldovenească foarte bună, aici lângă Bicaz în judeţul Neamţ.
O selecţie tipică, în Parcul ASTRA din
Sibiu, a unora dintre cele mai frumoase produse ale artizanilor
români incluzând măşti, eşarfe tradiţionale, produse din în şi
dantelă.
Lucrul cel mai uimitor în ce priveşte cultura românească sunt
tradiţiile populare care au supravieţuit până astăzi datorită
caracterului rural al comunităţilor româneşti, rezultând o cultură
tradiţională excepţional de creativă şi plină de viaţă.
Bogatele tradiţii populare româneşti au avut multe surse de
inspiraţie, mult e dintre ele precedând ocupaţia romană.
Arta tradiţională include gravura în lemn, ceramica, ţesutul şi
împodobitul costumelor, decorarea casei, dansul şi muzica populară
deosebit de variată.
În ultimele două secole, etnografii au încercat să adune cât mai
multe elemente posibile: Muzeul Ţăranului Român şi Academia Română sunt
în prezent instituţiile principale care se organizează sistematic
informaţiile şi se ocupă de cercetări.
Lemnul a fost principalul material de construcţie iar obiecte
deosebit de ornamentate erau un lucru comun în vechile gospodării.
În Maramureş, lemnul era folosit pentru a ridica structuri
impresionante, ca de exemplu biserici şi porţi, în Dobrogea morile de
vânt erau făcute din lemn iar în regiunile muntoase lemnul tare era
folosit chiar si pentru acoperişul casei. Pentru a păstra casele
tradiţionale, în ultimul secol de-a lungul României au fost înfiinţate
multe muzee ale satului precum Muzeul Satului în Bucureşti, “Muzeul
Civilizaţiei Populare tradiţionale” ASTRA în Sibiu şi Muzeul Satului
Oltenesc în Râmnicu Vâlcea.
Inul era cel mai folosit material pentru îmbrăcăminte, fiind
combinat cu lână pe timp de iarnă sau pe vreme rece. Acestea sunt
brodate cu motive tradiţionale ce diferă de la regiune la regiune. Cea
mai folosită culoare este negrul deşi în unele regiuni predomină roşul
şi albastrul.
În mod tradiţional, bărbaţii purtau o cămaşă albă şi pantaloni (dacă
erau din lână se numeau iţari) cu o curea lată de piele, purtată de
obicei deasupra cămăşii, şi o vestă brodată, făcută câteodată din piele.
Ei purtau fie bocanci fie pantofi simpli din piele chemaţi opinci, ce se
legau în jurul piciorului şi mai purtau şi o pălărie, a cărei formă
diferă de la regiune la regiune. Femeile deasemenea,purtau o fustă albă
şi cămaşă cu vestă. Mai purtau un şorţ sau catrinţă care şi el brodat,
şi o basma; de sărbători sau ocazii speciale ei purtau haine mai
elaborate.
Muzica!
Muzica şi dansul reprezintă o parte plină de viaţă a folclorului
românesc, existând o mare varietate de genuri muzicale şi de dansuri.
Muzica de petrecere este vioaie şi prezintă influenţe balcanice şi
ungureşti. Muzica sentimentală (de dor şi jale) însă, este cea mai
preţuită iar românii consideră doina ( un cântec trist fie despre
căminul cuiva sau despre dragoste, compusă ce o baladă epică) a fi unică
în lume.
Maria Tănase este considerată a fi una din cele mai mari interprete
de muzică populară iar astăzi Grigore Leşe şi Taraful Haiducilor
reprezintă doi dintre cei mai faimoşi muzicieni.
Dansurile sunt animate şi sunt practicate de-a lungul României de un
număr mare de grupuri profesioniste sau de amatori, păstrând astfel
tradiţia vie. Hora este unul dintre cele mai renumite dansuri de grup,
dar şi dansuri ale bărbaţilor cum ar fi ‘Căluşarii’ sunt deosebit de
complexe şi au fost declarate de către UNESCO “Capodopere ale creaţiei
orale şi patrimoniu intangibil al umanităţii”.
Un mod simplu de a diminua eroziunea acestui râu
de munte în Durău din Judeţul Neamţ din regiunea Moldova, constă în
bararea cu pietre şi mici porţi ajustabile din lemn.
Să nu crezi niciodată că trecerea ta prin
pajiştile de munte sau prin măreţii Carpaţi va trece neobservată!
Lupi, urşi şi râşi trăiesc în aceste păduri, având cel
mai mare număr
din Europa!
Apreciem oportunitatea de a vă ajuta -- orice
sugestie este binevenită pentru a îmbunătăţi lucrurile pe viitor!Trimiteţi un mesaj aici,
şi îţi mulţumim pentru că ai apelat la serviciile noastre!
RestRomania.ro
este marca brandului REST ROM SRL. Toate imaginile cu marca distinctivă de diamant R sunt proprietatea lui
Rest România şifolosirea lor fără acordul explicit al acestuia reprezintă o încălcare a
legii.
Această pagină web a fost scrisă
iniţial pentru rezidenţii ţărilor vorbitoare de limbă engleză în ideea
de a oferi informaţii turiştilor din SUA, UK, Canada, Australia şi Noua Zeelandă care călătoresc în România în interes personal sau în interes
de afaceri. Această traducere în limba română este realizată pentru a
arăta proprietarilor, operatorilor şi companiilor de turism din România
ce citesc clienţii lor în engleză. Traducerile sunt aproximative şi nu
ar trebui luate în considerare în scopuri legale. Vă rugăm consultaţi
Termeni şi Condiţii pentru mai multe
informaţii.
Mare parte a conţinutului acestei pagini
este derivată din Wikipedia, enciclopedia liberă cu conţinut
deschis. Se poate să nu fi fost revizuită de editori
profesionali (vedeţi
disclaimer pentru riscuri). Este permisă copierea şi/sau
modificarea acestui document sub termenii Licenţei GNU pentru
Documentaţie Liberă, Versiunea 1.2 sau oricare altă versiune
ulterioară publicată de Fundaţia Free Software;
cu Secţiunile Invariantecapul
paginii,
josul
paginii, şi blocurile publicitare laterale pe părţile stânga
şi dreapta, comune website-urilor Rest România,
fără texte deasupra şi dedesubt.O
copie a
licenţei este inclusă în secţiunea intitulată
"Licenţa GNU
pentru Documentaţie Liberă".
The photo immediately preceding this notice is Copyright (c)2005 - 2008 Rest
Romania SRL, All rights reserved.
Photo: 
Dă
o căutare în Google pentru
Poţi
Găsii Mai Multe Informaţii despre
în Enciclopedie!
România
SUA:
